Free Essay

Profit & Informaţie Componenta Economică: Actorii

In: Business and Management

Submitted By emilh
Words 6437
Pages 26
PROFIT & INFORMAŢIE
Componenta economică: Actorii

Abstract/Resume The notion of intelligence is seeing increasingly in the activities of Romanian society. Two reasons are at least. The first is related to major transformations and openness that characterize the current stage by passing Romanian society. The second reason is caused by contact with all that means dynamism, mobility, communication and efficiency in an activity. In this paper, first, I will try to identify some features characteristic of the relationship between civil society and intelligence community, only of its economic component. Then, like a topic of the paper, I will develop some ideas about the actors which manages in terms of intelligence, the processual relationship between civil society and intelligence community, in the economic field.

Aspecte introductive Noţiunea de intelligence se întâlneşte din ce în ce mai des în activităţile societăţii româneşti. Cel puţin două sunt motivele. Primul este legat de transformările majore şi deschiderea ce caracterizează etapa actuală prin care trece societatea românească. Al doilea motiv este determinat de legătura cu tot ce înseamnă dinamism, mobilitate, comunicare şi eficienţă într-o activitate. În această lucrare voi încerca, mai întâi, să identific unele trăsături caracteristice ale relaţiei dintre societatea civilă şi comunitatea de informaţii, specifice doar componentei economice ale acesteia. Prin importanţa sa, domeniul economic este, pe de o parte, principala dominantă a existenţei şi dezvoltării societăţii, iar pe de altă parte, din punct de vedere al comunităţii de informaţii - o specializare şi o valoare de apărat împotriva vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi pericolelor care se manifestă în societate, atât în plan intern, cât şi internaţional. Apoi, ca subiect principal al lucrării, voi dezvolta câteva idei în legătură cu actorii ce gestionează din punct de vedere al informaţiei relaţia procesuală dintre societatea civilă şi comunitatea de informaţii în domeniul economic. În acest context, voi încerca să răspund la câteva întrebări, pornind de la principalul element determinant al economiei societăţii – profitul: - cine sunt actorii care gestionează informaţii în mediul economic al societăţii? - dacă aceşti actori formează o comunitate civilă de informaţii? - care sunt trăsăturile care caracterizează relaţia dintre actorii comunităţii civile de informaţii şi agenţiile de informaţii ale statului?

Întoarcerea la esenţe Observăm, de prea multe ori, că în societate, comunicarea nu este întotdeauna eficientă. Pornind de la premisa că între entitatea care emite şi cea care recepţionează există dorinţa de comunicare şi de dialog, o posibilă cauză a ineficienţei comunicării este legată de înţelegerile diferite a noţiunilor cu care se operează. De aceea consider că este important să identificăm definiţiile acceptate ale noţiunilor cu care operăm şi cadrul legal care guvernează activitatea actorilor în sfera economică. Bineînţeles în aria intereselor de siguranţă naţională şi a informaţiilor care circulă în sfera economică a societăţii. În Legea Siguranţei Naţionale din 1991, Capitolul 1, Dispoziţii Generale Art. 1, care din păcate nu a mai fost actualizată la impusurile perioadei actuale, definirea siguranţei naţionale în domeniul economic ar fi: starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate economică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie [1]. Bineînţeles că stabilitatea economică nu poate fi despărţită în practică de stabilitatea socială şi cea politică, iar exercitarea deplină a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor nu pot fi închipuite în lipsa menţinerii ordinii de drept. Dar pentru acest exerciţiu teoretic, încercăm să ne rezumăm strict la sfera economică. În aceeaşi lege, Art. 3, lit. f defineşte ameninţările specifică sferei economice: actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice [1]. O altă ameninţare ce se poate manifesta în domeniul economic, mai ales în afacerile industriale şi cercetare – dezvoltare, este cea definită de Art. 3, lit. e: spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum şi divulgarea secretelor de stat sau neglijenţă în păstrarea acestora [1]. Capitolele 3 şi 4 aduc unele lămuriri necesare pentru definirea relaţiilor dintre instituţiile statului care apără siguranţa naţională şi celelalte entităţi ale vieţii civile: ministerele, toate celelalte organe ale statului, organizaţiile din sectoarele public sau privat trebuie să acorde sprijinul necesar, să ia masurile necesare sau să solicite sprijinul organelor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale pentru realizarea măsurilor necesare înfăptuirii siguranţei naţionale în domeniul lor de activitate. Legea 14 din 1992, aduce clarificări suplimentare privind competenţele în sfera economică a principalului serviciu naţional de informaţii şi referitoare la relaţiile pe care acesta le are cu agenţii economici: Serviciul Român de Informaţii verifică şi oferă date cu privire la persoanele care urmează să ocupe funcţii, ce presupun accesul la informaţii şi activităţi cu caracter secret de stat, în instituţii publice, regii autonome sau societăţi comerciale. De asemenea, Serviciul Român de Informaţii acordă asistenţă de specialitate pentru apărarea secretelor aflate în posesia persoanelor fizice sau juridice din sectorul privat, la cererea acestora, contra cost [6]. Este un pas în plus, clarificator asupra relaţiilor instituţionale, existând posibilitatea ca activitatea Serviciului Român de Informaţii să se interfereze cu cea a societăţilor comerciale şi în cazul solicitării acestora, dar cu condiţia ca cele din urmă să fie în contact cu informaţii secrete de stat sau care nu pot fi divulgate potrivit legii. Era încă anul 1992, în care economia românească era privită majoritar ca o economie de stat. O altă lege importantă a comunităţii de informaţii, cea de organizare şi funcţionare a Serviciului de Informaţii Externe, subliniază, în art. 11, relaţia acestei instituţii cu entităţile economice româneşti: are dreptul, în condiţiile prevăzute de lege, să solicite şi să obţină de la persoane juridice şi fizice date, informaţii sau documente necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale [7]. Paşii hotărâtori au fost făcuţi prin apariţia Doctrinei Naţionale a Informaţiilor pentru Securitate şi în 2005, când Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a hotărât înfiinţarea Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI). Şi doctrina face referiri la componenta economică de siguranţă naţională. Astfel, ca una din valorile de securitate naţională, economia de piaţă este o componentă a sistemului axiologic de referinţă în elaborarea politicilor de securitate naţională, iar prosperitatea economică este definitorie, fundamentală pentru siguranţa naţională (principala garanţie oferită de către statul român privind apărarea eficientă a democraţiei, statului de drept, ordinii constituţionale şi valorilor supreme garantate de Constituţie) [10]. Un pas important este marcat de modul cum este definită în prezent securitatea economică, drept una din componentele securităţii naţionale: starea economiei fundamentată pe prosperitate, legalitate, echilibru şi stabilitate şi bazată pe principiile economiei de piaţă, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică şi de altă natură [7]. Există deja diferenţe, nu numai de nuanţă, faţă de definiţia de acum aproape 20 de ani. De asemenea este interesant modul de definire a sarcinilor actuale: generale - ce vizează elaborarea strategiei generale a activităţii şi respectiv specifice - ce stabilesc identificarea, evaluarea şi gestionarea disfuncţiilor, vulnerabilităţilor, riscurilor, ameninţărilor şi/sau pericolelor care vizează valorile de securitate economică, facilitează acţiunile/operaţiunile de subminare economică, distrugere, degradare sau compromitere a infrastructurilor economice ori folosirea acestora în scopuri contrare intereselor României [7].

Evoluţii ale economiei româneşti Ceea ce trebuie subliniat, este legat de diferenţele existente între situaţia economică din 1991, când a fost adoptată legea Siguranţei Naţionale şi situaţia prezentă. Începutul anilor ’90 pot fi caracterizaţi de o economie naţională aflată sub controlul statului, de o anumită viziune asupra interpretării secretului de stat, mai apropiată de economia centralizată, de impactul minim a componentei private în economie, de reduse investiţii directe străine în economie şi de o situaţie precară în sfera alianţelor internaţionale. Lucrurile au evoluat de atunci, iar comunitatea de informaţii este permanent atentă la mutaţiile majore, pentru a adapta cat mai bine necesităţilor de apărare a siguranţei naţionale. Chiar dacă cadrul legislativ al legilor organice a rămas nemodificat de atâţia ani. Acum România este mult mai racordată la circuitele internaţionale. Influenţele majore ale acestor ani au fost şi sunt determinate de pregătirea şi respectiv integrarea în Uniunea Europeană şi cea în NATO. Cadrul legislativ a devenit mai coerent şi mai adaptat necesităţilor, ca să nu mai amintim de primatul legilor internaţionale faţă de cele naţionale, iar necesităţile de apărare şi organizarea acesteia s-au adaptat condiţiilor generale ale alianţei militare. Circuitul informaţiilor clasificate a devenit mult mai complex, în categoria secretelor de stat apărând şi informaţiile clasificate din sfera multinaţională a alianţelor. Bineînţeles că au rămas şi informaţiile secrete proprii statului român. Dar şi aici s-a produs o mutaţie importantă, dacă ne gândim la domeniul economic. Dar poate că, influenţa cea mai importantă a rezultat din glisarea de la o economie centralizată de tip socialist, integrată într-un tratat în care calitatea nu era întotdeauna pe primul plan, spre o economie de piaţă deschisă, poate prea puţin protejată împotriva vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi pericolelor, raportat la etapa prea lungă şi dificilă a tranziţiei. Câteva elemente concrete, care au făcut diferenţa: - transferul masiv al populaţiei active spre economia privată: dacă populaţia civilă activă era în 1992 de peste 11,4 milioane persoane [3], la nivelul anului 2007 se înregistrau aproape 10 milioane [2], din care circa 2,8 milioane în industrie [2], populaţia ocupată în industria privată reprezentând 26,1% [2], ceea ce reprezenta circa 1,6 milioane persoane, nivel înregistrat aproape şi în martie 2008 [2]; - migraţia populaţiei active spre zona rurală, numai între 2005 – 2007 fiind înregistrate oficial peste 300.000 schimbări de domicilii de la urban spre rural [2]; - migraţia externă, cifrele neoficiale indicând aproape 2 milioane de români, iar datele statistice ale perioadei 2005 – 2007 arătau că circa 35.000 români şi-au stabilit oficial domiciliul în străinătate [2]; - reducerea drastică a industriei de apărare. Conform ultimelor decizii ale guvernului, industria de apărare, care mai are doar 17 sucursale ale Romarm, va rămâne în mediu cu 70 de angajaţi pentru fiecare sucursală, care să se preocupe de pază şi conservarea obiectivelor, în vederea unor eventuale privatizări [5]; - scăderea majoră a domeniul cercetării româneşti, atât ca activităţi, cât şi ca număr de cercetători - spre exemplu în 2006, ponderea cheltuielilor sectorului de cercetare-dezvoltare fiind de 0,46% din PIB [2], când în ţara noastră PIB/locuitor era de 9100 PCS (faţă de o mediu UE de 24500 PCS sau un maxim luxemburghez de 65700 PCS, unde PCS reprezintă Puterea de Cumpărare Standard, ca monedă de referinţă la nivelul UE, pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare şi ca o valută care elimină influenţa diferenţelor de preţuri între statele membre) [2]; în anul 2005 mai lucrau în cercetare 41 mii de persoane, majoritatea – 39 mii activând în Bucureşti [3]; - creşterea investiţiilor directe străine în economia românească. Investiţiile străine directe (ISD) s-au cifrat anul trecut la 7,25 mld. euro, din care mai mult de jumătate (3,7 mld. euro) a fost reprezentată de creditul net primit de la investitorii străini, 2,2 mld. euro a constat în participaţii la capital, iar 1,33 mld. euro - profit net reinvestit [4]. Din valoarea participaţiilor directe la capital în 2007, 1,6 mld. euro au fost pentru dezvoltarea firmelor. Proiectele greenfield au însumat 385 mil. euro, în timp ce pentru fuziuni şi achiziţii au fost alocate 233,4 mil. euro [4]. ISD orientate spre industrie au reprezentat 40,7% din totalul acestora [4]. Un alt factor remarcabil e că 64,3% din totalul ISD, în 2007, s-au orientat către economia bucureşteană [4]. Mai trebuie subliniat că primele trei ţări din care provin ISD au un aport total de 49,4% din total şi că acestea sunt Austria (21,4%), Olanda (16,3%) şi Germania (11.7%), [4]; - reducerea numărului cadrelor militare, atât din sistemul siguranţei naţionale, cât şi cel al apărării naţionale. În martie 2008, totalul salariaţilor din administraţia publică şi apărare fiind de 210,6 mii persoane [2]; Sunt unii din principalii factori care au determinat în mod firesc, în ultimii 18 ani, o reducere a numărului persoanelor cu acces la documente şi informaţii secrete de stat şi o concentrare a informaţiilor clasificate mai ales în sfera instituţiilor statului şi mult mai puţin în sfera societăţilor comerciale.

Rolul informaţiilor în economie: profitul societăţii comerciale Nu se pune la îndoială ca persona care deţine cât mai multe informaţii importante, deţine şi puterea adecvată sau că o firmă este cu atât mai eficientă cu cât asimilează mai multe informaţii din piaţa sa de interes. Doresc doar să identific acea conexiune dintre securitatea economică şi activitatea economică bazată pe informaţie. Dacă există şi ce o caracterizează. Printre altele, securitatea economică există când starea economiei are un grad suficient de prosperitate şi denotă respectarea principiilor economiei de piaţă. Prosperitatea reprezintă bunăstarea, adică bogăţia şi pricopseală, în termeni economici, profitul pentru o societate comercială [11]. Pe de altă parte, economia de piaţă este definită de: piaţă, monedă, cerere, ofertă, schimb, concurenţă, costuri, preţ, profit şi respectul faţă de mediul ambiant. Principiile economiei de piaţă fac trimitere la: dreptul de proprietate individuală, piaţa ca relaţie între cerere şi ofertă, statul ca agent economic autonom şi nu în ultimul rând promovarea concurenţială a unor tehnici şi tehnologii moderne ce asigură pe această bază creşterea profitului. Se observă că din orice punct de vedere, când analizăm o economie de piaţă, orice enumerare cuprinde şi noţiunea de profit. Între securitatea economică şi profit există o conexiune puternică şi se manifestă legături strânse, atât ca o condiţie a echilibrului economic şi a bunăstării societăţii, dar şi ca obiect de evaluare când profitul se obţine în afara cadrului legal. Dezvoltarea tehnologică, evoluţia dintre cerere şi ofertă au determinat creşterea rolului informaţiei pentru obţinerea profitului de către o societate comercială. Astfel, pe de o parte, firmele încearcă să se organizeze cât mai bine în interiorul organizaţiei, pe de altă parte, fac eforturi pentru a înţelege bine şi rapid, oportun ce se întâmplă în exteriorul organizaţiei, în piaţă, cu clienţii şi concurenţa şi de ce nu, cu propriile produse şi imagine, iar în al treilea rând apelează la prestatori specializaţi, prin externalizarea unor activităţi sau prin solicitarea de consultanţă sau alte servicii. În mediul economic, informaţia este o comunicare, o dată sau un mesaj care transmite unele cunoştinţe sau semnificaţii despre starea, situaţia unor evenimente, fapte, procese, idei, opinii economice, sociale, ştiinţifice. Ea primeşte în timp tot mai mult un sens obiectiv, desemnând legăturile prin semnale între diverse sisteme şi subsisteme materiale. Informaţia reprezintă materia primă pentru conducerea unei firme [12]. La acest punct doresc să fac o observaţie referitoare la o clasificare după binomul conducere – informaţie esenţială pentru activitatea firmei. În economia românească am întâlnit două mari categorii de firme: acelea (mijlocii şi mari) care au o organizare apropiată de structura companiilor multinaţionale care operează în ţara noastră şi respectiv faimoasele IMM (mici şi mijlocii) care au fost create şi dezvoltate sub impactul unei personalităţi, devenit administrator, director general sau preşedinte al consiliului de administraţie. Raportul dintre volumul total al informaţiilor şi cele esenţiale - intelligence, care stau la baza deciziilor este diferit, ca şi sensurile circuitelor acestora. În primul caz, departamentele culeg, prelucrează şi promovează informaţiile, devenite intelligence, de interes pentru conducere, pe baza cărora se iau deciziile. În a doua situaţie, esenţa se află la nivelul patronului. El obţine, de regulă, cele mai bune informaţii, de multe ori pe care le ţine pentru sine, are cele mai bune contacte şi uşi deschise şi îndrumă, la amănunt, directorii-angajaţi, iniţiativa venind de cele mai multe ori de sus în jos. Totuşi, cu cât se dezvoltă mai mult acest tip de organizaţie, acest raport începe să încline spre prima situaţie prezentată. Tocmai pentru a obţine, gestiona, analiza, integra şi valorifica cât mai bine datele şi informaţiile, pe de o parte componenta de informatică, iar pe de altă parte structurile departamentale ale unei companii, au cunoscut evoluţii semnificative. Iar toate aceste se încearcă a fi integrate în sisteme proprii de management al calităţii, prin standarde ISO, pentru ca fondul de date şi informaţii de care dispune organizaţia în interior să contribuie la creşterea eficienţei activităţii.

Actorii şi instrumentele lor de gestionare a informaţiilor economice Reţelele informatice ale companiilor au dezvoltat, începând cu anii ’60, soft-uri pentru asistarea fluxurilor de producţie – aşa numitele MRP (Material Resource Planning) şi care au inspirat, în anii ’90, la dezvoltarea sistemelor software ERP (Enterprise Resource Planning), care facilitează integrarea tuturor informaţiilor dintr-o organizaţie într-o platformă unică. Scopul ERP este să asigure transparenţa datelor în cadrul unei organizaţii şi să faciliteze accesul la orice tip de informaţie utilă în desfăşurarea activităţii [13]. Cele mai eficiente sisteme ERP sunt programe modulare, pentru ca fiecare arie de activitate a companiei să fie acoperită de către o aplicaţie specifică: producţie (planificarea şi urmărirea producţiei); gestiune (evidenţa stocurilor, a furnizorilor, a plaţilor şi încasărilor); salarii (calculul salariilor şi managementul informaţiilor referitoare la personal); contabilitate (evidenţa financiar contabilă); imobilizări (evidenţa mijloacelor fixe şi calculul amortizării); CRM (managementul relaţiilor cu clienţii); BI (rapoarte, analize, prognoze) [13]. Ultima componentă amintită, BI este un alt instrument fascinant, util managementului informaţiilor din interiorul companiei, pentru obţinerea aşa numitei intelligence, necesară îmbunătăţirii procesului de luare a deciziilor de către conducerea superioară. BI reprezintă componenta de Business Intelligence, care este o platformă informatică de prezentare a informaţiilor factorilor decizionali, într-un mod corect, coerent, util şi specific, în timp util, pentru a putea servi în luare unor decizii eficiente. Platformele de Business Intelligence pun la dispoziţia decidenţilor situaţii, grafice, planuri, care se modifică instantaneu în raport cu datele şi informaţiile introduse în reţeaua informatică a organizaţie. Posibilităţile sunt impresionante, dacă luăm ca exemplu unele din soluţiile oferite de Microsoft şi partenerii săi: Microsoft SQL Server - Enterprise, Standard, Workgroup sau Express; Integration Services; Analysis Services; Online Analytical Processing; Key Performance Indicators; Multidimensional Expressions; Unified Dimensional Models; Data Mining; Reporting Services; Microsoft Office Business Intelligence Accelerators. Pare şi este impresionant, dar e vorba doar de fructificare eficientă a fluxurilor de date şi informaţii existente prin departamentele organizaţiei. Însă pentru a genera profit continuu, organizaţia nu se poate baza doar pe informaţiile din interior. Esenţial este să ştie ce se întâmplă pe piaţa de interes, în afara sediului său, acolo unde acţionează concurenţa, sunt clienţii şi se interferează cu instituţiile statului, inclusiv agenţiile de informaţii. Totuşi, pentru a arăta importanţa acestor date şi sisteme, amintesc că firmele şi-au dezvoltat structuri specializate de protecţie: pază, security, iar acolo unde este cazul - compartimente cu personalul anume desemnat pentru realizarea protecţiei informaţiilor clasificate. Şi în cazul obţinerii de informaţii din afara companiei, dar şi de transmiterea a comunicării pe piaţă, există o istorie a evoluţie departamentelor specializate. Aceste modificări s-au produs într-un ritm mai alert în economia românească, după 1990, când funcţionau doar departamentele de personal/resurse umane, vânzări şi cele de analiză – planificare. Apoi au apărut departamentele de marketing şi ceva mai târziu structurile de Public Relations (PR). Philip KOTLER, fondatorul „managementului marketingului” îndemna „uitaţi-vă mai întâi în exteriorul firmei dumneavoastră, atunci când căutaţi posibilităţi de câştig” [14]. Pentru specialiştii unui departament de marketing, satisfacţia clientului este scopul principal. Deja s-a impus marketingul holist, în locul celui tactic, în care marketarii trebuie să-şi lărgească perspectiva asupra nevoilor şi stilurilor de viaţă ale clienţilor săi, care nu trebuie priviţi ca un simplu consumator şi să se pună în practică modalităţi mai variate de servire a acestora. Marketarii trebuie să evalueze modul în care acţionează toate departamentele organizaţiei pentru satisfacţia clientului. De asemenea departamentul de marketing trebuie să adopte o perspectivă mai amplă asupra propriei ramuri de activitate, a protagoniştilor şi a evoluţiei ei. De aceea îi trebuie permanent accesul la cât mai multe informaţii. În acest sens, au fost dezvoltate metode de culegere a datelor şi informaţiilor, de la chestionare, interogare clienţi, evaluare concurenţi la expoziţii, studierea surselor deschise etc… În privinţa concurenţei, îndemnul lui KOTLER este: „staţi cu ochii pe ei”. Iar Sun Tzu spunea: „Misiunile de recunoaştere nu sunt decât arareori timp pierdut” [14]. De asemenea şi Theodore LEVITT, unul din mogulii marketingului, amintea că „noua concurenţă nu se duce între ceea ce produc firmele în fabricile lor, ci între ceea ce adaugă la produsele rezultate din fabrică, sub forma ambalajului, serviciilor, publicităţii, asistenţei pentru clienţi, finanţării, aranjamentelor de livrare, depozitării şi altor lucruri care au valoare pentru oameni” [14]. De aceea, marketingul, chiar dacă impune cei 4P (produsul, preţul, plasamentul şi promovarea), nu este o bătălie a produselor în sine, ci a percepţiilor pe care consumatorii le au asupra produselor [15]. Deci ne întoarcem la comunicare şi informaţii. Întrucât profitul nu depinde doar de acţiunile concurenţei şi cerinţele clienţilor, firmele occidentale au introdus o nouă specializare în gestionarea informaţiilor şi comunicare: PR-ul, care încă pătrunde destul de greu în societăţile comerciale cu capital românesc. Esenţa Relaţiilor Publice, ca parte a strategiei de management, constă în cele două funcţii ale sale: pe de o parte să răspundă aşteptărilor acelora ale căror comportamente, judecăţi şi opinii pot să influenţeze modul de operare şi dezvoltare a firmei, iar pe de altă parte să-i motiveze, astfel încât să se armonizeze interesele firmei cu ale acestora, care de multe ori formează aşa zisele publicuri ale firmei (media, angajaţii, comunităţile, guvernamentale, investitori, consumatori, internaţionale, speciale) [16]. Esenţa activităţii de PR este ca, pe baza gestionării informaţiilor despre organizaţie, despre diverse situaţii cu impact şi despre anumite publicuri, să fie menţinută reputaţia organizaţiei. Pentru obţinerea informaţiilor necesare, PR poate realiza cercetare informală (ca tehnici fiind măsurătorile discrete, auditurile, analiza informării publice), cercetarea jurnalistică, auditurile de opinie, analiza informării publice [16]. Experţii în PR sunt expuşi cel mai mult situaţiilor de criză în companie, când trebuie să acţioneze rapid, prin acţiuni de comunicare, informare publică, publicitate, propagandă, astfel încât imaginea organizaţiei să fie cât mai puţin afectată. Nu există programe universitare pentru crearea de experţi în PR. Aceştia sunt preluaţi de cele mai multe ori din persoanele cu o bună reputaţie profesională din Marketing, comunicare şi chiar din sfera serviciilor de informaţii. Diviziunea specializărilor legate de producerea de intelligence, într-o societate comercială, nu s-a oprit. Datorită diverselor evoluţii, creşterii competitivităţii, sporirii vitezei de circulaţie a informaţiilor, redimensionării pieţei de interes sub efectul globalizării, pentru companiile de top a mai apărut o cerinţă de aprofundare a modului de lucru cu informaţiile, tocmai pentru a-şi menţine avantajul competitiv şi profitul. S-a simţit necesară o cunoaştere şi mai bună a mutaţiilor din piaţă, printr-o orientare aprofundată spre informaţiile de interes şi oportune din exteriorul organizaţiei. Era necesară o soluţie pentru obţinerea unor informaţii din exterior, care combinate cu cele din interior, având la dispoziţie şi mijloace IT pe măsură, să furnizeze intelligence-ul, atât de necesar luării unor decizii oportune, care să poată previziona evenimentele ce se vor declanşa pe piaţă. Aşa a apărut o nouă specializare, destul de nouă pentru firmele româneşti cu capital integral autohton: Intelligence Competitiv (IC). Societatea Profesioniştilor în Intelligence Competitiv (SCIP), cu sediul central în SUA, defineşte intelligence-ul drept „cunoştinţele despre intenţiile competitorilor şi despre schimbările neanticipate din piaţă, cunoştinţe rezultate din scanarea documentelor publice, monitorizarea internetului şi a mass-media şi din informaţiile furnizate de clienţi, furnizori, parteneri, angajaţi şi experţi din industrie” [17]. Astfel, IC este un proces sistematic şi continuu de culegere şi de analiză a datelor şi informaţiilor despre competitori, provenind din surse publice, în scopul obţinerii unui avantaj competitiv durabil pe piaţa de interes [17]. Se acţionează ca IC să permită companiilor nu numai să reacţioneze la mutaţiile de pe piaţă de interes, ci chiar mai mult, să anticipeze schimbările viitoare. IC se doreşte a fi mai subtil decât celelalte specializări ale companiei, în ceea ce priveşte managementul informaţiilor. IC pleacă de la premisa că un sistem eficient de colectare şi valorificare a informaţiilor, trebuie să ţină seama de faptul că experienţa, deprinderile, expertiza, judecata şi emoţiile, într-un cuvânt – cunoaşterea se află în primul rând în oameni [17]. Alături de cunoaştere, IC mai preia în centrul activităţii sale un alt element: comportamentul oamenilor din organizaţiei [17]. Atât din propria organizaţiei, cât şi din mediul clienţilor, concurenţei şi instituţiilor statului, întrucât comportamentul acestora determină în sens pozitiv sau în sens negativ activitatea organizaţiilor în general şi modul de utilizare a informaţiilor, în special. Într-un anumit mod se poate aprecia că IC trage un semnal referitor la accentul care se pune pe utilizarea tehnologiei informatice în detrimentul rolului şi importanţei omului în gestionarea informaţiei într-o organizaţie. IC presupune un sistem de management informaţional, care are ca principale etape ciclice: stabilirea necesarului informaţional; monitorizarea pieţei de interes şi a mediilor adiacente; colectarea informaţiilor; catalogarea şi organizarea informaţiilor obţinute; procesarea informaţiilor şi producţia de intelligence; stocarea informaţiilor în baze de date; valorificarea intelligence-lui la nivelul conducerii superioare a organizaţiei; feed-back-ul beneficiarului de intelligence; identificarea mutaţiilor pe piaţă ca urmare a previziunilor exprimate sau a măsurilor luate de conducerea organizaţiei; întoarcerea la prima etapă, dacă se impune. În acelaşi timp se are în vedere implementarea unor proceduri şi structuri specifice IC şi instruirea întregului personal asupra necesităţii de informaţii şi a top managementului pentru valorificarea intelligence- ului la care are acces. IC conştientizează fiecărui angajat că informaţia este unul de bunurile cele mai valoroase ale organizaţiei, fiind atât o armă – a celor care o deţin şi ştiu să o folosească, cât şi o ţintă – a operaţiunilor de monitorizare şi colectare a informaţiilor de către concurenţă [17]. Aceste specializări, marketing, PR, IC, au elemente comune datorită faptului că au apărut şi s-au dezvoltat una din alta. Responsabilităţile fiind relativ noi în activităţile firmelor româneşti. Funcţie de cine le comentează, analizează sau le practică, se produc unele interferenţe fireşti de responsabilitate sau chiar discuţii contradictorii asupra responsabilităţii preluării unor sarcini de către aceste departamente. Acolo unde ele coexistă de sine stătătoare într-o organizaţie. Dar de cele mai multe ori, o firmă medie, are 2 – 3 oameni la marketing şi eventual unul la PR. În ceea ce priveşte înfiinţarea de departamente IC, mai e multă cale de urmat pentru firmele particulare din ţara noastră, la nivel IMM. Totuşi, firme mari, cu acţionariat integral sau parţial străin, au dezvoltat asemenea structuri specializate, chiar dacă nu cu o denumire evidentă, specialiştii fiind integraţi în alte departamente, de cele mai multe ori în cele de analiză – planificare. Cu aceste nivele dezvoltate – marketing, PR, IC şi cu sisteme informatice de tip BI şi ERP, cu sistem certificat de management integrat al calităţii, o organizaţie poate pune în practică un proces de Knowledge Management [17]. Acesta administrează procesele interne ce au legătură cu ansamblul cunoştinţelor organizaţionale despre mediul propriu companiei şi piaţa sa de interes, determinând utilizarea eficientă a informaţiilor necesare procesului decizional pe ansamblu, pentru creşterea performanţelor şi direct a profitului organizaţiei. Deci în prezent companiile româneşti, funcţie de cultura lor organizaţională, posibilităţile financiare şi necesităţile concurenţiale, au la îndemână aspectele teoretice, posibilităţile practice şi o piaţă specifică pentru resursele umane, astfel încât să-şi crească performanţele prin managementul informaţiilor. Pe piaţă, în afara companiilor de profil, mai există cel puţin două categorii de organizaţii pentru care informaţiile joacă un rol hotărâtor în activitatea acestora: firmele de consultanţă şi agenţiile de detectivi. Acestea au două determinante comune rezultate in serviciile prestate companiilor de profil pe un anumit segment economic. Pe de o parte, au mijloace specifice de obţinere a informaţiilor de interes despre un anumit subiect economic, la care se adaugă o experienţă şi metodologie proprie de analiză şi valorificare. Iar pe de altă parte, acestea acumulează în timp informaţii distincte şi de ansamblu despre o anumită piaţă, dobândind o expertiză şi experienţă pe care puţine organizaţii le pot acumula de unele singure. Nivelul şi rolul acestor actori – prestatori devine din ce în ce mai important, mai ales pentru aceia care au reacţionat în faţa fenomenului globalizării şi activează în organizaţii, asociaţii de breaslă, inclusiv pe plan internaţional. Doar câteva cuvinte despre agenţiile de detectivi particulari, în mediul economic, care împreună cu serviciile de pază şi cele de security, pe de o parte şi producătorii şi furnizorii de instrumente suport pentru investigaţia privată, pe de altă parte, formează o inedită şi interesantă categorie de prestări de servicii, cea a securităţii private. „Specializarea, calitatea serviciilor, cooperarea profesională, asocierea profesională, implementarea valorilor sistemului european de securitate privată – impunerea şi generalizarea metodelor şi tehnicilor moderne de investigare, inclusiv a celor informatice şi mai ales promovarea, susţinerea şi dezvoltarea unui management performant” [18], iată câteva din direcţiile de acţiune a acelor agenţii de detectivi care îşi impun să ofere servicii de calitate clienţilor săi din domeniul economic. Este remarcabilă preocuparea de a crea şi a asigura capabilităţi care să asigure o performanţă ridicată a activităţii agenţiilor de detectivi particulari. La nivelul unor factori reprezentativi de tip asociaţii profesionale sunt deja abordate preocupări pentru „coagularea intereselor naţionale şi europene în direcţia găsirii celor mai potrivite căi de organizare legislativă în domeniul serviciilor de securitate privată, de promovare a unor structuri active, eficiente, precum şi de standardizare a unor metode, tehnici, reguli şi bune practici adecvate satisfacerii nevoii clienţilor. Este necesară unirea eforturilor tuturor structurilor de securitate privată, indiferent de specific, pentru promovarea şi susţinerea intereselor pieţei serviciilor de securitate privată în dialogul cu autorităţile, sindicatele şi alţi actori sociali implicaţi” [18]. Mă opresc doar la aceste aspecte pentru a sublinia complexitatea situaţiei în acest domeniu relativ nou, dar important în protecţia intereselor beneficiarilor faţă de vulnerabilităţile din activitatea lor şi a ameninţărilor direcţionate de o posibilă şi probabilă concurenţă neloială.

Există o comunitate civilă de informaţii? Răspunsul meu este direct: NU. Totuşi, să identificăm acele trăsături care definesc o comunitate de informaţii în cadrul unui stat. Într-o oarecare măsură, acestea sunt:

|TRĂSĂTURA |CNI |ACTORII CIVILI |
|Legalitatea căutării, culegerii şi valorificării informaţiilor |DA |DA |
|Obiectivitatea, ca obligaţie de furnizare a informaţiilor, imparţial, echidistant şi independent de |DA |Nu întotdeauna |
|orice imixiune politică | | |
|Neutralitatea şi echidistanţa în conduita personalului |DA |Nu întotdeauna |
|Oportunitatea informării |DA |DA |
|Planificarea, anticiparea, previziunea în utilizarea resurselor informaţionale |DA |Nu toţi, unii doar la |
| | |cerere |
|Cooperare şi colaborarea |DA |Uneori |
|Existenţa unei structuri coordonatoare |DA |- |
|Structura coordonatoare elaborează documente de planificare informaţională, coordonare operativă şi |DA |- |
|cooperare | | |
|Integrarea informaţiilor furnizate de entităţile componente |DA |- |
|Responsabilitatea fiecărei entităţi pentru produsele informaţionale furnizate |DA |DA |
|Transparenţa activităţilor faţă de autoritate, conform normelor legale |DA |DA |
|Protecţia surselor şi mijloacelor |DA |DA |
|Planificarea şi evaluarea unitare a informaţiilor necesare susţinerii strategiilor şi politicilor |DA |- |
|naţionale de securitate | | |

Sunt câteva diferenţe, care fac ca actorii din mediul economic ce lucrează cu informaţiile ca resursă de profit, să nu fie constituiţi într-o comunitate de informaţii. În primul rând, esenţial, este lipsa unei structuri coordonatoare. De asemenea, nu toate criteriile se aplică în totalitate fiecărui tip de actor. Astfel structurile dintr-o organizaţie economică, cele de marketing, PR şi IC, au entitatea coordonatoare prin conducerea firmei, îşi planifică resursele şi necesarul de informaţii. Chiar dacă această comunitate nu există, între componentele Comunităţii Naţionale de Informaţii există o legătură potenţială cu fiecare dintre actorii identificaţi că lucrează cu informaţii economice. Aceasta este determinată de cadrul legal şi de necesităţile de apărare a securităţii economice şi ale securităţii naţionale. De asemenea mai sunt unele caracteristici, care aruncă unele punţi între cele două lumi. Datorită rigorilor de spaţiu, mă rezum doar la aspectul profesioniştilor în retragere din munca de informaţii. Unii dintre aceştia desfăşurându-şi o nouă activitate şi fiind asimilaţi cu experienţa lor profesională în mediul entităţilor mai sus amintite. De altfel, de multe ori războiul e folosit ca model de succes pentru alte activităţi ce presupun competitivitate. Mulţi spun că afacerea e război. Totuşi, cred că este o sintagmă cam forţată, dar aşa cum menţionau William A. COHEN, Peter F. DRUCKER şi Philip KOTLER, experienţa militară a fost de multe ori preluată în domeniul managementului. De aceea voi încheia cu un citat din Sun Tzu: Cunoaşte-ţi duşmanul şi cunoaşte-te pe tine - într-o sută de bătălii nu vei fi niciodată în pericol. Când nu îţi cunoşti duşmanul, dar te cunoşti pe tine – şansele să câştigi sau să pierzi sunt egale. Dacă eşti ignorant şi în ceea ce te priveşte şi în ce-l priveşte pe duşman – e sigur că în orice bătălie vei fi în pericol [19].

Emil HEDEŞIU

Bibliografie

[1] Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 163 din 7 august 1991;
[2] România în cifre: 2008, Breviar Statistic, Institutul Naţional de Statistică (INS), iunie 2008, http://www.insse. ro/cms/rw/resource/rom_cifre_2008_ro.pdf;
[3] Organizarea administrativ teritorială, Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/cms/ rw/pages/statRegionale.ro.do;
[4] Cercetare statistică privind investiţiile străine directe (ISD) în România în anul 2007, BNR & INS, 7 noiembrie 2008, http://www.bnro.ro/default.htm;
[5] H.G. nr. 166/20.02.2008, privind aprobarea numărului mediu maxim de personal pe anul 2008 pentru operatorii economici din industria de apărare, care desfăşoară activităţi conform prevederilor art.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare;
[6] Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, Monitorul Oficial al României nr. 33 din 3 martie 1992;
[7] Site-ul Serviciului Român de Informaţii, componenta de securitate economică, http://www.sri.ro/categorii/ 26/securitate-economica.html
[8] Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 98/2004 din 10 noiembrie 2004 (M. Of. Partea I, nr. 1083 din 22.10.2004), aprobată şi modificată prin Legea nr. 43/2005 din 17 martie 2005 (M. Of. Partea I, nr. 250 din 25.03.2005)
[9] Doctrina Naţională a Informaţiilor pentru Securitate, CSAT, 2004,
[10] Comunitatea Naţională de Informaţii, CSAT, 2005, http://www.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb= date&id= 6815&_PRID=search
[11] Dicţionarul explicativ al limbii române, Dex-online, http://dexonline.ro;
[12] Lexicon de marketing, coordonator Petre MÂLCOMETE, Editura Junimea, Iaşi, 1994;
[13] Wikipedia – Enciclopedia Liberă, http://ro.wikipedia.org;
[14] Marketing de la A la Z, Philip KOTLR, Editura CODECS, Bucureşti, 2004;
[15] Cele 22 de legi imuabile ale marketingului, Al Ries şi Jack Trout, Editura Curier Marketing, Bucureşti, 2004;
[16] Totul despre Relaţiile Publice, Doug Newsom şi alţii, Editura Polirom, Iaşi, 2003;
[17] Competitivitate prin informaţie, Vasile PĂUN, Editura Paidea, Bucureşti, 2006;
[18] Managementul investigaţiilor private, Maria BUMBARU şi Gigi GIURCAN sub coordonarea prof.uni. dr. Pavel ABRAHAM, Editura Concordia, Arad, 2007;
[19] Înţelepciunea generalilor – Managementul strategic al Afacerilor, William A. COHEN, PH. D. Major General, USAFR, Editura ANTET XX PRESS, 2001.…...

Similar Documents

Premium Essay

Profit Versus Not-for-Profit Hospitals

...Profit Versus Not-for-Profit Hospitals In Partial Fulfillment of the Requirements for Health Services Systems HSM 541 Blaise X. Schmidt DeVry University Keller Graduate School of Management September 2012 1.0 Purpose The purpose of this paper is to conduct a comparative analysis between for-profit hospitals and not-for-profit hospital. It will discuss the characteristics of each as well as factors affecting the operations of both systems. Additionally, it discusses potential areas of improvement and some of the challenges associated with each relative to finance and operations. 2.0 Comparing Not-for-Profit and For-Profit Hospitals Not-for-profit hospitals are organized under the Section 501 (c)(3) of the Internal Revenue Service (IRS) tax code, and as such, are exempt from federal and state taxes and generally from local property and other taxes. Not-for-profit hospitals also have access to tax-exempt bond financing and have tax-deductible status for gifts and contributions (Barton, 2010). For-profit hospitals do not have this luxury. Public or private hospitals can be classified as non-profit. Non-profits include a majority of the hospitals in the US. The two types of hospitals differ mainly in regulatory rules. Not-for-profit hospitals do not need to pay property, sales, or income taxes. For-profit hospitals do. Despite these differences, the two types of ownerships have been becoming more and more similar and many......

Words: 1445 - Pages: 6

Premium Essay

For Profit vs. Non Profit

...Financial Management in Non-profit Organizations and How It Compares to For-Profits Organizations are usually classified as either non-profit or for-profit. Business corporations are organized for-profit. While non-profits usually include associations, charities, and other voluntary organizations formed to further cultural, educational, religious, or public service objectives. Non-profits and for-profits do have some things in common. Both types of organizations attract individuals focused on maximizing income, minimizing expenses, and reaching their goals. While there are many similarities, non-profits and for-profits have many differences. The most fundamental difference between nonprofit and for-profit organizations is the reason they exist. A non-profit organization exists to provide a particular service to a community, while a for-profit organization exists primarily to generate a profit for the company’s owners and shareholders. A non-profit organization channels all of their income into services and programs aimed at their mission compared to for-profit organizations that distribute profits between owners, employees, shareholders and the business itself (Bottiglieri, Conway, & Kroleski, 2011). Financial management for non-profit organizations is similar to for-profit organizations in many ways however key differences shift the focus of a nonprofit manager. These differences include organizational structure, ownership, distribution of profits, generating......

Words: 1728 - Pages: 7

Free Essay

Profit and Non Profit Business

...ReadingNote that the reader might best be served to first read the document Introduction to Organizations to understand the overall general nature of all organizations. As noted in that document, today's leaders are faced with continual change in their organizations. Consequently, today's leaders should have a strong sense of what their organizations are about. This document will accomplish that for nonprofit leaders. An organization is a collection of resources arranged to accomplish an overall goal. The purpose of a nonprofit organization is to meet one or more needs in a community. Each nonprofit describes its overall purpose in a mission statement. (Very simply put, the word "nonprofit" means an organization that does not distribute a profit.) Typical types of nonprofit services are advocacy, arts, civic, cultural, education, health and human service. Nonprofits range in size from extremely large (e.g., Red Cross, large hospitals, etc.) to extremely small (e.g., organizations that have no full-time personnel, and operate only with volunteers). What is a "Nonprofit"?Some Basics ...(by Carter McNamara)Before you start your nonprofit, it's helpful to realize that the phrase "starting a nonprofit" can mean many things. Read the following very basic information to begin thinking about what you mean when you set out to "start a nonprofit". - You can be a nonprofit organization just by getting together with some friends, eg, to form a self-help group. In this case, you’re an......

Words: 3820 - Pages: 16

Free Essay

Historia Economica

...quilómetro quadrado) Consumo de algodão (quilograma per capita) Fusos de algodão/1000 habitantes Consumo de ferro (quilograma per capita) Consumo de carvão (quilograma per capita) 290 16,7 % 0,033 2,97 80,6 11,1 200 499 36 % 0,104 5,81 237,0 80,0 1,509 Fonte: C. Trebilcock, The Industrialization of the Continental Powers, 1780-1914, Londres, Longman, 1981, cap. 7; Paul Bairoch, Commerce Extérieure et Développement Économique de 1'Europeau XIXème Siècle, Paris, Mouton, 1976, passim; José de Oliveira Simões, «Escorço dalguns aspectos da indústria fabril portuguesa», in Boletim do Trabalho Industrial, 1913, n.° 83; António Lopes Vieira, «Noções operatoriais sobre cidade, população urbana e população rural», in Revista de História Económica e Social, 1978, n.° 1, pp. 105-128; Comércio do Continente e Ilhas Adjacentes [...], Lisboa, Imprensa Nacional, vários anos. Essencialmente são três as teses que têm sido utilizadas para explicar este fracasso. Segundo uma delas, o mal radicava-se na dependência externa do País 3 . Durante o século xix, Portugal foi forçado a especializar-se na produção de produtos primários, uma boa parte da qual era exportada para um mercado largamente dominante — a Inglaterra. Em consequência da falta de proteccionismo alfandegário, imposta em larga medida por este último país ou pelos interesses sectoriais portugueses mais ligados a ele, Portugal apresentava uma elevada propensão para importar manufacturas inglesas. Isto dificultava o seu......

Words: 11214 - Pages: 45

Free Essay

Profit and Non Profit Organisation

...for-profit and not-for profit social enterprise?
 Social enterprise are businesses that deal with the social problems, communities issues, people’s life chances and the environment. More over, making the world a better place is a significant part of what social enterprise do. A social enterprise also know their aims and purpose of its business clearly. Most of its income were bring in through selling goods or services. Besides, it will also have clear rules about what to do with its profits, reinvesting for the enterprise’s further “social mission”. Social enterprise can also be separated into two categories which are both for-profit and not-for profit in form. In our general mindset, for-profit enterprise always try to maximise the returns for the investors, while not-for profit companies will usually serve to public good. The biggest difference between a for-profit and not-for profit social enterprise is that the for-profit enterprise has a more attracting capital compare to not-for profit enterprise. Whereas the not-for profit enterprise usually requires certain ongoing fundraising efforts. As in detailed, a business or organisation which set its primary goal is making a profit are so called for-profit enterprise. Nowadays for-profit enterprise are more preferably by most companies because they are focusing on making profit. Does anyone who's not interested in money? Therefore for-profit enterprise is more attractive than not-for profit companies. A for-profit......

Words: 509 - Pages: 3

Free Essay

PolíTica EconóMica

...Pamela Ruiz Gil Docente experto – USS Virtual Pamela Ruiz Gil Docente experto – USS Virtual Asignatura Asignatura Guía temática de aprendizajes para entornos virtuales Guía temática de aprendizajes para entornos virtuales Contenidos de aprendizaje 4ta semana Contenidos de aprendizaje 4ta semana Política Económica Política Económica Chiclayo, Agosto de 2015 Chiclayo, Agosto de 2015 Índice | Pág. | CUARTA SEMANA“Analizamos los principales objetivos de la Política económica para la formulación de propuestas de crecimiento económico a mediano y largo plazo” * Bienvenida * Ruta de aprendizaje de la cuarta semana Tema 4: Objetivos principales de la Política económica. * Introducción al tema * Aprendizajes esperados: Capacidad / Actitudes * Mapa conceptual referido al tema4.1 El pleno empleo 4.1.1 Conceptos básicos 4.1.2 Sistemas de medición e indicadores de desempleo 4.1.3 Políticas contra el desempleo4.2 Estabilidad de precios 4.2.1 ¿Qué es estabilidad de precios? 4.2.2 ¿Qué es la inflación? 4.2.3 Medición de la Inflación 4.2.4 ¿Cómo prevenir la inflación? ¿Qué es inflación subyacente? 4.2.5 Teorías sobre las causas de la inflación 4.2.5.1 Inflación por vía de la demanda 4.2.5.2 Inflación por vía de la oferta 4.2.6 ¿Por qué es importante la estabilidad de precios? 4.2.7 Efectos de la inflación 4.2.8 El Caso Peruano ......

Words: 8150 - Pages: 33

Premium Essay

Profit Vist Non Profit

...a corporation yet deals with almost the same kind of aspects? A non-profit organization can be one of the trickiest functions of business as well as be the hardest type to run on the grounds of the underhandedness that it can usually entail. While it may not come with the great financial payday, running a successful non-profit often requires twice the effort, time that it would take, as well as encouragement to run a successful multi-platform business or corporation. Non-profit organizations are for people who are passionate about a specific cause along with willing to sacrifice financial benefits in order to ensure the ultimate goal which usually is assisting the common good of the public. Although like any other businesses, some non-profit organizations have to deal with fraudulent activity as well as money hungry individuals. Non-Profit Organization So what exactly is a non-profit organization? The word non-profit invokes many sentiments that would often turn many inquirers in today’s money hungry society. However, there are many benefits affiliated with a non-profit organization both financial and otherwise. First let us properly define the term non-profit organization. According to UMUC library search a definition from author Pratik Modi reads as follows, “A non-profit organization is a business entity that is granted tax-exempt status by the internal revenue service; donations to a non-profit organization are often tax deductible to the individuals and......

Words: 2170 - Pages: 9

Premium Essay

Profit

...in regard to sales over the financial year. Gross profit percentage of sales: Gross profit Sales This is the measurement of the profit made by SIGnature created by selling their services higher than they buy them. This calculation shows that for every £1 of sales, SIGnature are making a gross profit of 58.63p. This is a positive figure as it shows that the company are gaining a profit from their services which is what they would aim to do and therefore the business should aim to increase their gross profit percentage of sales. Due to SIGnature being a new business, this implies good performance as they are gaining a profit from their services although it is only half of the figure gained from sales. The profit may be low because SIGnature may need to be putting the money created from sales back in to the business in order to keep it running the way it is. To increase this gross profit percentage, SIGnature could potentially attempt to decrease their outflow as they would then not have to put as much money back in to the business. If the gross profit is low because of cost of materials, SIGnature may find it hard to improve this percentage as they need the materials to produce their services. Net profit percentage of sales: This is the measurement of the profit made by SIGnature after they have paid their expenses. This calculation shows that after paying their expenses, SIGnature has made a profit of 2.31p. This figure, although positive, needs......

Words: 1634 - Pages: 7

Free Essay

Crisis Economica de Argentina

...Investigación & Desarrollo – Departamento de Capacitación y Desarrollo de Mercados Bolsa de Comercio de Rosario www.bcr.com.ar - capacita@bcr.com.ar 1 Crisis económica de Argentina: causas y cura Jim Saxton (R-NJ), Vice presidente Joint Economic Committee United State Congress Traducción libre del paper elaborado por el Comité Económico del Congreso de los EEUU. Estrella Perotti Contador Público eperotti@bcr.com.ar Junio de 2003 Sumario En 1998, Argentina ingresó en lo que se convertiría en cuatro años de depresión, años durante los cuales su economía se contrajo un 28%. La experiencia de Argentina ha sido como uno de los ejemplos del fracaso de los mercados libres y de los tipos de cambio fijos, entre otras cosas. La evidencia no apoya ese punto de vista. Mejor dicho, las malas políticas económicas convirtieron una recesión ordinaria en una depresión. Tres grandes incrementos de tasas entre 2000-2001 desalentaron el crecimiento y entrometiéndose con el sistema monetario, a mediados del 2001 crearon temor de devaluación de la moneda. Como resultado de todo esto la confianza financiera en el gobierno argentino se evaporó. En una serie de disparates aún perores que tuvieron lugar desde diciembre del 2001 hasta comienzos del 2002, sucesivos gobiernos, violación de los derechos de propiedad mediante el congelamiento de los depósitos bancarios, declaración de incumplimiento de los compromisos externos (default de la deuda soberana) de una manera poco......

Words: 5466 - Pages: 22

Free Essay

Historia Economica Mundial

...al techo, pero cuando se acercan a él empiezan a funcionar una serie de controles o frenos que hacen disminuir o cambiar el signo del crecimiento. Estos frenos son de 2 tipos: Frenos compulsivos: Detienen el crecimiento mediante el incremento de la mortalidad. Funcionan automáticamente: la alimentación insuficiente priva al cuerpo de sus defensas, incrementa la mortalidad. Frenos preventivos: Disminuyen o incluso detienen el crecimiento mediante la disminución de la natalidad. Los principales instrumentos son: el retraso de la edad del matrimonio y el aumento de la soltería definitiva; en tiempos más recientes, las práctica contraceptivas han adquirido importancia. Se trata de decisiones personales o familiares en las que la situación económica y las costumbres dominantes tienen un peso decisivo. Aunque los frenos puedan actuar juntos, lo importante es el predominio de uno. En aquellas sociedades en que la norma es el matrimonio universal joven o la poligamia, los frenos compulsivos son más destacados. En cambio, los frenos preventivos son más destacados en las sociedades en las que no está aceptada la poligamia y en las que no se suele acceder al matrimonio mientras no se dispone de medios de vida adecuados (Europa occidental). Según Malthus, el factor limitador del crecimiento es la falta de tierra suficiente: el aumento de la población hace que se disponga de menos tierra per cápita o que la calidad baje. Además, la oferta de trabajo abundante, mantiene los jornales......

Words: 24739 - Pages: 99

Free Essay

Crisi Economica Italiana

...cosa non può non far loro piacere. 
 Un economista che accetta la tesi della neutralità del debito pubblico ci farebbe a questo punto osservare che se un cittadino è razionale, egli non dovrebbe essere per nulla felice della situazione, perché dovrebbe anticipare che essa, per lui o per i suoi discendenti, comporta un pagamento compensativo di nuove maggiori tasse. In realtà abbiamo visto che i cittadini sono di fatto vittime di una certa miopia dovuta anche al fatto che essi sperano sempre di non essere loro, o i loro diretti discendenti, coloro che dovranno pagare gli oneri futuri del debito creato nel presente. Probabilmente le situazioni sono diverse da paese a paese e la diversità dipende anche dalla diversa cultura e consapevolezza economica della pubblica opinione. 
 Non c'è quindi da stupirsi che per un periodo anche molto lungo, il governo possa emettere un debito pubblico che va crescendo nel tempo rispetto al Pil a causa dell'accumularsi degli oneri per gli interessi e per il rimborso, senza che questo susciti nei cittadini alcuna reazione negativa, anzi trovando i cittadini stessi singolarmente ben disposti nei confronti di una tale politica. 
 A un certo punto tuttavia la dimensione del debito pubblico in rapporto al prodotto nazionale può diventare così grande da cominciare a creare delle preoccupazioni; spesso sono anche le reazioni dei mercati finanziari internazionali che segnalano la situazione anomala. Comincia a prendere piede su tali mercati la sensazione......

Words: 1687 - Pages: 7

Free Essay

Desiguldad Economica Y Social

...Desigualdad económica y social de México Ing. Daniel Eliseo Trejo Oviedo Tutor: Dr. Alejandro Albino Negrete Salinas Universidad Tec Milenio H. Matamoros, Tamaulipas a 06 de Febrero de 2012 Índice Resumen………………………………………………………………………………....3 Introducción……………………………………………………………...……………....4 Marco contextual……………………………………………………………….….…....5 Antecedentes…………………………………………………………………………....6 Planteamiento del problema……………………………………………………….......9 Objetivos de la investigación………………………………………………….….…....9 Justificación de la investigación………………………………......………………....10 Marco teórico…………………………………….…………...…...…………………...11 Conceptos de empleabilidad…………………………………………………11 Reclutamiento y selección……………………………………………..……..12 Validez y confiabilidad……………………………………….……….….…....14 Tipos de instrumentos de selección……………………...………………….14 Desarrollo de la investigación…………………………………………………..……17 ¿Que debe ser un parámetro para la selección de currículos de solicitudes?..........................................................................................................17 Resultados y análisis………………………………………………………………….20 Conclusión……………………………………………………………………………...21 Bibliografía…………………………………………………………………………...…22 Resumen ¿Por qué sigue aumentando la desigualdad?, la OCDE dijo que el ingreso promedio de 10% los hogares mexicanos más ricos fue de 228 mil 900 pesos en 2008, 26 veces el ingreso de 10% de los hogares de menores ingresos que en promedio recibieron 8 mil 700 pesos...

Words: 4522 - Pages: 19

Premium Essay

Non Profit to Profit Making

...Non-Profit to Profit Making • Tasha Garrison HSA 505: Health Care Planning and Marketing Dr. Wendy Whitner October 30, 2011 Describe the external and internal factors that influence the executive team’s decision making and specify which might be most instrumental in making the decision to become a for-profit entity. Why do you think so? In communities around the nation, many not-for-profit hospitals are struggling to stay afloat. Rising costs, a heavy patient load and outdated equipment make some simply not economically viable. For-profit medical groups are often stepping in and buying these hospitals. While some community leaders are relieved that the hospitals are being saved, others worry that it will be at a cost to the economically disadvantaged in the community. With more hospitals on the auction block every day, the effect of this change is likely to become clear in the coming months and years. There are several factors that contribute to an executive team deciding to become a for profit organization. The most common reason is financial. Both internal and external factors can also influence an executive team’s decision to become a for profit entity. Some of the internal factors are employee turnover or employee relations issues, dated or obsolete facilities, and healthcare services that may be out of line with market demand. The external factors that contribute......

Words: 859 - Pages: 4

Premium Essay

Economica]S

...Econ 555 Homework #4 Answer Key Economics for Decision Making T. Donley 1) A firm’s marginal product of capital is twice its marginal product of labor; the price of labor is $6, and the price of capital is $3. Is the firm minimizing costs? If not, how can it reduce its costs? Profit maximization (or cost minimization) requires that: condition is not being satisfied since: MPL MPK = . This PL PK 1 2 ≠ . To equate these ratios you would need to 6 3 substitute more capital for less labor. Which would act to decrease the MRP of capital and increase the MRP of labor. (Remember the law of diminishing marginal product). 2) The Miracle Manufacturing Company’s short-run average cost function in 1996 is: AC = 3 + 4Q Where: AC: Average cost in dollars per pound of product Q: Output a) Obtain the equation for the firm’s short-run total cost function. Since, AC = TC , it follows that TC = AC * Q . TC = 3Q + 4Q 2 Q b) Does the firm have any fixed costs? No, since every term in the total cost function is multiplicative in Q. c) If the price of the product (per pound) is $2, is the firm maximizing profits or losses? Explain your answer. Π = TR − TC Note: Π = 2 * Q − (3Q + 4Q 2 ) Π = − Q − 4Q 2 If the firm produces any positive amount of output they are experiencing a loss.. Their best solution is to produce nothing and close down. 3) The Suffern Company’s total cost function is: C = 100 + 3Q − 2Q 2 + 3Q 3 where: C: Total Cost Q: output per day a) What is the equation...

Words: 691 - Pages: 3

Premium Essay

Not-for-Profit

... 200,000 Cash 200,000 Pledges receivable 200,000 Resources released from restrictions 150,000 Cash 150,000 Research expense 150,000 Resources released from restrictions 150,000 1b. Pledges receivable 200,000 Revenue from contributions 200,000 Cash 200,000 Pledges receivable 200,000 Research expenses 150,000 Cash 150,000 1c. Pledges receivable 200,000 Deferred revenue 200,000 Cash 200,000 Pledges receivable 200,000 Deferred revenue 200,000 Revenue from contributions 200,000 Research expenditure 150,000 Cash 150,000 2. The standard government model and the not-for-profit standards were developed specifically for colleges and universities. It is even more difficult to justify the use of different accounting practices by similar types of government entities based entirely on their choice of assumption. However, standard setting is a political process, not merely a theoretical exercise, and compromises must sometimes be made....

Words: 1171 - Pages: 5